Archive for noiembrie, 2022


Gala UVT 2022

Răspuns la Laudatio cu ocazia decernării Premiului de excelență ”Gabriela Colțescu” pentru Științe Sociale și Politice în cadrul Galei Premiilor UVT, 2022


            Vă mulțumesc pentru această onoare de a primi un premiu din partea comunității UVT care poartă numele doamnei profesoare Gabriela Colțescu. Primesc acest premiu deopotrivă cu emoție și responsabilitate și interpretez acest gest ca pe o gratificare – dincolo de persoana mea – a unui mod de a te situa în lumea academică și în viața ideilor pe care doamna Colțescu ni l-a insuflat tuturor acelora care am avut privilegiul de a-i fi alături: disprețuind ”ținte de vitrină”, dincolo de agendele care compun ”moda” zilei, fără să vadă în exigențele scientometrice mai mult decît un mijloc pentru a ajunge la scopul cu adevărat important, și anume trăirea și împărtășirea vie, alături de tinerii însoțitori studenți și cercetători, a întrebărilor care contează despre chipurile și rosturile lumii sociale românești.

            Doresc să dedic acest premiu, la rîndul meu, cu recunoștință, dascălilor de științe sociale din Universitatea de Vest care, după 1989, fără să urce vreodată pe vreo ”scenă”, cu modestie, discreție, dedicare și demnitate au modelat atîtea generații de tineri, ajutîndu-i să devină oameni întregi, intelectuali angajați, mereu gata să se lupte, cu armele ideilor, pentru o Românie mai respirabilă și  mai bună.

Alin Gavreliuc

25 noiembrie 2022

Prin mijlocirea unui articol recent publicat în Dilema de către Andrei Pleșu (https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/situatiunea/un-film-antipatic-2220553.html) am ajuns la tulburătorul film mărturie al regizorului leton Edvīns Šnore, The Soviet Story (2008), care documentează – cu imagini de arhivă greu de metabolizat – profunda înrudire dintre nazism și comunism, precum și naturala sincronizare a mașinăriilor de propagandă ale celor două regimuri criminale în rescrierea realității. Care în narativul vulgatei istorice au fost adversare de moarte, dar care în realitatea nemijlocită, pînă au ajuns să se confrunte, s-au aflat într-o continuă conlucrare ”inspirațională”. Exceptîndu-i pe ticăloși (care vor continua să rescrie realitatea pentru a o pune în acord cu propria agendă), un asemenea film ar trebui prezentat tuturor acelora care mai sunt ”vrăjiți” (fie din ignoranță, fie din naivitate) de ”salvatoarea Rusie”. Și despre lecția pe care, din nou și din nou, s-ar cuveni să o însușim: nimic nu se poate construi – deopotrivă personal și societal – întemeiat pe minciună și detașare, ci numai prin asumarea, oricît de dureroasă, a adevărului și responsabilității. Și nimic din tot ceea ce am dobîndit – în termeni de prosperitate, securitate economică și socială, funcționalitate instituțională – nu este ireversibil. Și totul poate fi pierdut, dacă nu ne vom lupta, în neuitare, clipă de clipă, pentru alungarea nebunilor din istorie, și a largilor lor cohorte de profitori! În fond, puterea nebunilor este dată de ignoranța (sau ticăloșia) noastră!

Filmul lui Edvīns Šnore poate fi vizionat integral aici: